Marți, Mai 22, 2018
Marime font

■ Uniunea Europeana

Uniunea Europeana se constituie intr-o "familie" de state europene democratice care isi unesc eforturile pentru pace si prosperitate. UE este un organism supranational, destinat cooperarii internationale in cadrul caruia  statele membre au constituit institutii comune, carora le-au delegat o parte din suveranitatea lor permitand astfel luarea deciziilor in domenii de interes comun la nivel european. Inca de la constituirea sa, acum aproximativ 50 de ani, Uniunea Europeana a fost ca un magnet, atragand permanent un flux constant de noi membri. Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeana are 27 de state membre si o populatie totala de aproximativ 500 milioane locuitori.

Romania a fost al patrulea Stat Membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul de la Lisabona

La 158 de ani de la aceasta afirmatie, Uniunea Europeana a sarbatorit deja jumatate de secol de la semnarea Tratatului de la Roma, document de o importanta covarsitoare pentru viitorul economic si social al Europei ce prevedea: crearea treptata a unei piete comune, realizarea uniunii vamale, libera circulatie a persoanelor, capitalului si serviciilor  si stabilirea unor politici comune in domenii strategice (agricultura, comert, transport si concurenta). Practic, acest tratat a consfintit initierea procesului de constructie europeana, insa a fost urmat de o succesiune de tratate negociate intre Statele Membre pentru imbunatatirea politicilor si actiunilor la nivel european, ceea ce a condus la rezultate pozitive care au marcat evolutia Uniunii Europene pana in prezent. 

In octombrie 2007 Consiliul European s-a reunit in Lisabona pentru a aproba o noua reforma a Uniuniii Europene prin noul “Tratat de la Lisabona”, care introduce modificari atat Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht) cat si Tratatului ce prevedea infiintarea Comuniatii Europene (Tratatul de la Roma).

Documentul a fost semnat in data de 13 decembrie 2007 de catre toti Sefii de State si Guverne ai Uniunii Europene in cadrul unei ceremonii care a avut loc in grandioasa manastire Jeronimos din Lisabona si urmareste deschiderea unui nou capitol in istoria Uniunii Europene printr-o politica externa mult mai puternica si prin promovarea spiritului democratic in procesul de luare a deciziilor.

■ Tratatul de la Lisabona

 Tratatul de la Lisabona este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european. Numele oficial esteTratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene. Acest document vizeaza crearea sau modernizarea unor institutii la nivelul Uniunii Europene care sa integreze metode optime de lucru pentru a face fata intr-o maniera eficienta provocarilor de la nivel mondial. Scopul tratatului este de a revigora democratia in Uniunea Europeana si capacitatea acesteia de a promova interesele cetatenilor in viata  cotidiana. Tratatul a fost ratificat in 2009 de catre toate cele 27 State Membre pentru a putea intra in vigoare. Romania a devenit astfel cel de-al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a incheiat procedura parlamentara de ratificare a Tratatului de la Lisabona, dupa finalizarea acestui proces in Ungaria, Slovenia si Malta.

Obiectivele Uniunii Europene sunt foarte simple si clare : pacea, bunastarea cetatenilor, un spatiu caracterizat prin libertate, securitate si justitie, ocuparea deplina a fortei de munca, progres social, o economie de piata competitiva, lupta impotriva excluderii sociale si discriminarii si protectia cetatenilor. Principalele directii ale Tratatului sunt de asemenea simple : revizuirea institutiilor  Uniunii extinse,  care acum este formata din 27 State Membre, reforma in domeniiile ce vizeaza libertatea, securitatea si justitia, politica comuna si securitatea externa.

Conform Tratatului de la Lisabona, pentru prima oara, Uniunea Europeana si-a stabilit ca obiectiv protejarea cetatenilor sai de efectele globalizarii, iar competitivitatea nu mai reprezinta un obiectiv in sine, ci un instrument in strategiile de dezvoltare ale mediului economic. De asemenea, se urmareste crearea unei Europe mai democratice si mai transparente, Parlamentul European si institutiile omoloage de la nivel national  avand mai multe atributii si  putere decizionala, cetatenii vor putea sa participe activ la constructia europeana prin propuneri directe catre Comisia Europeana, etc.

Tratatul vine cu o serie de schimbari si noutati fata de documentele premergatoare, si anume:

  • Votul cu majoritate calificata in Consiliul Europei va fi extins si in domenii politice noi, astfel incat procesul de luare a deciziilor sa fie mai rapid si mai eficient. Regulile stabilite in Tratatul de la Nisa raman insa in vigoare pana in 2014, insa dupa aceasta data, calculul majoritatii calificate se va baza pe majoritatea dubla a Statelor Membre si a cetatenilor, ceea ce va reprezentata legimitatea dubla a Uniunii. Dubla majoritate va fi atinsa cand o decizie va fi adoptata de 55% din Statele Membre ce reprezinta cel putin 65% din populatia Uniunii.Va fi infiintata functia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comuna externa si de securitate.
  • Functia de presedinte al Consiliului European va fi transformata intr-una permanenta de „Presedinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani si jumatate
  • Uniunea Europeana va avea personalitate juridica (avand in vedere faptul ca pana acum doar Comisia Europeana avea personalitate juridica)
  • Numarul de comisari va fi redus cu o treime

Iata ca, visul unor vizionari, precum Victor Hugo, Winston Churchill, Konrad Adenauer, Robert Schuman si Jean Monnet, s-a concretizat.  Uniunea Europeana, structura supranationala ce promoveaza interesele a peste 496 milioane de oameni, extinderea ireversibila catre Estul continentului si in viitor, poate, catre Balcani, progresele sustinute in domeniul inovarii si cresterea ritmica a nivelului de bunastare si securitate a cetatenilor europeni, constituie fapte istorice sau realitati contemporane pe care nu le mai putem ignora, ca actori in devenire ai procesului de dezvoltare.

■ Obiective


Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt asigurarea pacii, respectul pentru demnitatea umana, democratie, libertate, egalitate, respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor, dar si asigurarea bunului trai al cetatenilor sai. In plus fata de acestea Uniunea isi propune sa sustina urmatoarele elemente:
- O piata interna fara granite cu libera concurenta (piata unica a fost instituita in 1993) si unitate monetara (moneda unica euro a fost lansata in 1999)
- O dezvoltare durabila bazata pe crestere economica, stabilitate financiara, progres social, crearea de locuri de munca, reducerea si eliminarea somajului, atentie sporita acordata protectiei mediului
- Investirea in cercetare si dezvoltare in vederea asigurarii progresului stiintific si tehnic
- Combaterea discriminarii, protectia si securitatea cetatenilor, dreptatea sociala
- Asigurarea coeziunii economice si sociale

 

Procesul de extindere

Uniunea Europeana a fost creata de sase state fondatoare in 1952 (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). In timp au avut loc sase valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; 2007: Romania si Bulgaria).

UE are de la 1 ianuarie 2007, 27 de state membre. De asemenea s-au inceput si negocierile cu alte state (Turcia, Croatia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei).

Cele 27 de state membre formeaza impreuna un spatiu de peste 4 milioane km2, cu o populatie totala de aproximativ 500 milioane de locuitori.
Pentru a adera la Uniunea Europeana, un stat trebuie sa indeplineasca anumite conditii economice si politice cunoscute in general drept "Criteriile de la Copenhaga":
- stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si protectia minoritatilor;
- existenta unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana;
- capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru, inclusiv cele privind aderarea la obiectivele uniunii: politice, economice si monetare.

De asemenea, conform Acordului European fiecare stat membru al UE, precum si Parlamentul European trebuie sa fie de acord cu orice noua aderare.

■ Institutiile Uniunii Europene

  Functionarea Uniunii Europene este asigurata, in principal, de cinci institutii:

- Parlamentul European
- Consiliul Uniunii Europene
- Comisia Europeana
- Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
- Curtea Europeana de Conturi

Consiliul European, format din cei 27 de sefi ai statelor membre si Presedintele Comisiei Europene, este considerata o „semi-institutie” desi este consacrat de Tratatul Constitutional, acestuia lipsidu-i avantajele de care se bucura institutiile de mai sus, precum personal, buget si puteri legale.

In plus fata de aceste institutii mai exista o serie de organisme specializate:
- Institutii financiare: Banca Centrala Europeana si Banca Europeana de Investitii
- Organisme cu rol consultativ: Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social si Comitetul Politic si de Securitate
- Organisme descentralizate: Agentii Comunitare – cu rol de implementare a politicilor specializate
- Euro-Ombudsman – organism specializat in a investiga sezizari privind functionarea institutiilor UE

■ Simbolurile Uniunii Europene

Conventia Europeana a conturat in articolul IV-1 din materialul propus pentru Constitutia Europei urmatoarele simboluri pentru Uniunea Europeana: steagul, imnul, deviza, moneda unica euro si ziua Europei, 9 mai.

  1. Steagul European este alcatuit din 12 stele aurii asezate in cerc pe un fond albastru. Numarul de 12 stele este fix, fara conotatii politice si simbolizeaza unitate si perfectiune.
    Steagul a fost initial folosit de Consiliul Europei in 1955, iar din 1985 este recunoscut de catre toate statele membre drept emblema Uniunii Europene. Din 1986 el este folosit si de toate institutiile europene. 
     
  2. In 1972 Consiliul Europei a decis ca „Oda bucuriei” din Simfonia a IX-a de Beethoven sa devina imnul sau. In 1985 acesta a fost adoptat de toate statele membre drept imn oficial al Uniunii Europene.
    Datorita numarului mare de limbaje folosite in Uniunea Europeana, imnul este pur instrumental. „Oda Bucuriei” a fost compusa pe versurile scrise de Friedrich von Schiller, care exprima idea ca toti oamenii pot deveni frati. Desi nu are versuri, muzica din imn sugereaza aceeasi idee de libertate, pace si unitate. 
     
  3. Deviza Uniunii Europene este „In varietate concordia” (latinescul pentru “Unitate in diversitate”). Acesta a fost adoptat in 2000 de catre Presedintele Parlamentului European, in urma propunerilor facute de elevi pe internet. Deviza in latina va fi inlocuita in curand de echivalentul in engleza „United in diversity”, care a fost scrisa in propunerea pentru Constitutia Europei.
    Intr-un continent cu atat de multe traditii si limbaje diferite, deviza sugereaza cooperarea intre cetatenii Europei, prin promovarea unitatii si conservarea diversitatii. 
     
  4. Euro (simbol €, cod bancar EUR) este moneda unica a 15 state membre (Austria, Belgia, Cipru,  Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia si Spania – cunoscute ca zona euro) din cele 27 de state membre, precum si a catorva din afara UE (Monaco, San Marino si Vatican).
    Moneda Euro a fost stabilita prin prevederile Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht din 1992 referitor la crearea uniunii economice si monetare.
    Euro a fost introdus in 1999 ca o moneda de cont, iar din 2002 a fost lansat pe piata ca moneda propriu-zisa, sub forma de monede si bancnote.
    Cu euro, cetatenii europeni au un simbol concret al apartenentei lor la aceeasi comunitate. 
     
  5. In fiecare an, pe 9 mai, Ziua Europei este sarbatorita in fiecare stat membru al Uniunii Europene. In 1950, in aceasta zi a fost facut primul pas catre crearea a ceea ce astazi numim Uniunea Europeana. Pe 9 mai 1950, in Paris, Robert Schuman, atunci ministrul de externe al Frantei, a propus crearea unei Europe organizate, indispensabila pentru mentinerea pacii. Aceasta propunere, cunoscuta ca „declaratia Schuman” este considerata a sta la baza procesului de crearea a Uniunii Europene. In 1985 la sumitul de la Milano conducatorii UE au decis ca ziua de 9 mai sa fie sarbatorita ziua Europei.Ziua Europei este prilejul pentru activitati si festivitati care aduc Europa mai aproape de cetatenii sai, iar locuitorii din diferite state membre mai aproape unul de altul.

■ Valorile Uniunii Europene

Articolul I-1, din documentul de propunere a Constitutiei Europei mentioneaza: „Uniunea va fi deschisa tuturor statelor europene care respecta valorile sale si se angajeaza sa le promoveze impreuna”

Articolul I-2 din Constitutie evidentiaza valorile Uniunii: „Uniunea se bazeaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si a respectarii drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate între barbati si femei.”

Uniunea Europeana inseamna pace, prosperitate si protectie – un rezultat datorat respectarii valorilor comune ale statelor membre.

■ Romania - Stat membru UE

In anul 1993, in cadrul Consiliului European de la Copenhaga, statele membre au facut un important pas catre largirea Uniunii Europene stabilind ca “statele asociate la UE din Europa Centrala si de Est care doresc pot deveni membri UE”. La Copenhaga s-a afirmat ca aderarea unui stat la Uniunea Europeana va avea loc de indata ce acesta are capacitatea de a-si asuma obligatiile de membru, satisfacand criteriile economice si politice cerute de Uniune, cunoscute sub numele de criteriile de aderare de la Copenhaga. Astfel, calitatea de membru implica:

- criteriul politic: institutii stabile, care garanteaza democratia, respectul legii, al drepturilor omului si respectul fata de minoritati;
- criteriul economic: o economie de piata functionala capabila de a face fata concurentei si fortelor de piata din UE;
- criteriul legislativ: adoptarea aquis-ului comunitar astfel incat legislatia comunitara sa fie eficient implementata in legislatia nationala.

Procesul de aderare la Uniunea Europeana a inceput pentru Romania in 1993, odata cu semnarea Acordului de Asociere care a avut ca obiectiv fundamental pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Aceste criterii de aderare au fost confirmate in decembrie 1995 de Consiliul European de la Madrid, care a accentuat importanta adaptarii structurilor administrative ale tarilor candidate in vederea crearii conditiilor pentru o integrare treptata si armonioasa.

In 1995 Romania a depus cererea oficiala de aderare la UE, iar in decembrie 1999 Consiliul European de la Helsinki a decis deschiderea negocierilor de aderare cu sase state candidate, intre care si Romania. Au fost negociate toate cele 31 de capitole ale acquis-ului comunitar, intreg procesul incheindu-se in decembrie 2004 iar pe data de 25 aprilie 2005 a fost semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei.

Domeniile acoperite de negocierile de aderare la UE au fost structurate, din ratiuni metodologice, in 31 de capitole cuprinzand toata legislatia Uniunii Europene (acquis-ului comunitar). In momentul in care se ajunge la o pozitie comuna intre statul candidat si Uniunea Europeana, capitolul respectiv se considera inchis provizoriu. Negocierile sunt incheiate numai atunci cand toate capitolele s-au negociat, nici un capitol nefiind considerat definitiv inchis pana cand toate cele 31 de capitole nu sunt finalizate.

Rezultatele negocierilor sunt incorporate in proiectul tratatului de aderare. Acesta este supus spre aprobare Consiliului si apoi Parlamentului European, urmand ca tratatul de aderare sa fie supus spre ratificare statelor membre si statului candidat. In anumite cazuri, acest lucru se face prin referendum. Tratatul intra in vigoare, iar statul candidat devine stat membru, la data aderarii.

De la 1 ianuarie 2007, Romania a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, calitate care implica atat drepturi cat si obligatii. Toate aceste drepturi si obligatii deriva din tratatele si legislatia adoptate de Uniunea Europeana de la infiintarea ei si pana in prezent, tot acquis comunitar pe care Romania trebuie sa il respecte ca orice alt stat membru al Uniunii Europene.